Pare de-a dreptul șocantă metoda propusă în acest articol pentru rezolvarea tuturor problemelor noastre și ale celor din jur, fie ele referitoare la starea de sănătate, financiară, profesională, familială, socială… Și, totuși, este extrem de simplă… În fond, nu trebuie decât să ne asumăm faptele, vorbele și gândurile proprii și consecințele acestora, să conștientizăm, deci, că suntem co-creatori ai propriei vieți, că suntem responsabili de tot ceea ce ni se întâmplă și, mai mult, că putem influența în bine sau în rău viețile celor din jurul nostru. Puterea gândului este uriașă, a cuvântului – asemenea, căci el concretizează gândurile, simțirile, trăirile noastre interioare…și totul se referă la una din legile fizicii pe care orice copil și-o însușește în scoală, și anume: cauză – efect. Dacă omenirea ar reuși, cu adevărat, să conștientizeze acest adevăr extrem de simplu și să-l aplice în mod adecvat în viață de toate zilele, poate că astăzi nu s-ar afla la această răscruce…

Poate părea ușor exagerată “importanța” acestei metode, unii o pot consideră chiar ca fiind o exacerbare a “umilinței de sine“, dar, în fond, cred că este la îndemâna oricui să încerce să o aplice, mai ales dacă ne gândim că unul din principiile vehiculate de Iisus Christos, prezent și în Rugăciunea Împărățească “Tatăl nostru”,  este acela al IERTĂRII. Putem fi, cu siguranță, mai buni, asumându-ne conștient propriile vieți, iertându-ne pe noi și pe cei din jurul nostru, iubindu-ne și tratându-i și pe ceilalți cu iubire și respect, și miracolele nu vor întârzia să apară…la început în propria noastră viață și, mai apoi, la scară planetară!

“Lecțiile vin întotdeauna atunci când ești pregătit, iar dacă vei fi atent la semne, vei afla mereu ce-ți trebuie pentru pasul următor” Paulo Coelho

TERAPIA IERTĂRII

În urma cu două decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea științifică cu ceea ce am putea numi, pe bună dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta în acel moment cu probleme deosebit de grave în secția bolnavilor psihici care comiseseră crime abominabile. Dr. Haleakala Lew Len a acceptat postul în acest spital și atunci au început să apară miracolele. După numai câteva luni, s-a dovedit că în cazul multora dintre acești pacienți nu mai era nevoie de cătușe. Dozele medicației au scăzut simțitor la majoritatea pacienților și chiar s-au sistat în cazul unora. După patru ani, pavilionul a trebuit să fie închis din lipsă de… pacienți violenți.

Partea cea mai interesantă este că în acești patru ani dr. Len nu a vorbit cu nici unul dintre temuții săi pacienți. Mai mult, nici măcar nu i-a văzut! “Tot ce a trebuit să fac a fost să lucrez asupra propriei mele persoane, a declarat ulterior dr. Len. Dacă vrei să vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poți face vindecându-te pe tine.” În prezent trecut de 70 de ani, dr. Len a ajutat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind această metodă pe mii de persoane. El deține un doctorat în psihologie obținut la Universitatea din Iowa, Statele Unite, dar atribuie remarcabilul său succes ca psiholog clinician, practicilor de vindecare tradiționale învățate de la Morrnah Nalamaku Simeona, o femeie kahuna.

Metoda tradițională învățată de dr. Len de la Morrnah Simeona și aplicată cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii și nu numai, poartă denumirea de ho’oponopono, care s-ar putea traduce prin a îndrepta lucrurile, a corecta o eroare. Lumea este o reflectare a gândurilor noastre Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se întâmplă în viață noastră reprezintă o consecință a gândurilor noastre. În cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se întâmplă în interiorul nostru. Dacă ne confruntam cu o problemă, trebuie să căutăm cauza în noi înșine, nu în factorii exteriori.

• Dacă o persoană ne agresează, este util să ne amintim că ceilalți sunt o oglindă pentru noi și că agresivitatea respectivei persoane nu este decât proiecția în exterior a propriei noastre agresivități refulate.

• Dacă șeful ne spune că nu suntem suficient de buni pentru postul pe care îl ocupăm, atunci vorbele lui nu sunt decât o reflectare a ceea ce noi înșine gândim în sinea noastră despre noi.

• Dacă ne îmbolnăvim, este bine de știut că trupul este o casă pentru gânduri: cauza îmbolnăvirii rezidă în negativitatea unui gând, într-o eroare de judecată.

Mintea este asemeni unei grădini, iar gândurile asemeni unor semințe. Ele încolțesc și dau roade. Trebuie să avem grijă ce gânduri plantăm în mintea noastră, căci, inevitabil, vom culege ceea ce am semănat. Vestea bună este că orice stres, dezechilibru sau boală pot fi corectate, lucrând asupra ta. Nu este nevoie să cauți răspunsuri sau ajutor în afara ta. Și nimeni nu iți poate oferi informații mai relevante decât cele pe care le poți obține singur, căutând în tine însuti, susține Morrnah Simeona. Starea de sănătate sau de boală, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau eșecul nostru ori al celor din jurul nostru reflectă nivelul de conștiință la care am ajuns. Dacă nivelul nostru de conștiință se modifică, circumstanțele exterioare se schimbă rapid, iar nivelul de conștiință poate crește semnificativ, dacă ne asumăm responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă în viața noastră, pentru tot ce se întâmplă în jurul nostru. Vindecarea ori schimbarea începe cu asumarea responsabilității. Ce înseamnă să ne asumăm 100% responsabilitatea pentru absolut tot ce se întâmplă în viața noastră? Înseamnă să accepți faptul că tu însuți – și nimeni altcineva – ești creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le trăiești, afirmă dr. Len, conștient că declarația sa poate fi șocantă sau chiar revoltătoare pentru majoritatea oamenilor.

Accesul la miracol și, implicit, la supraconștient nu este posibil decât atunci când reîncepem să privim lumea prin ochii unui copil. reinstaurând inocența – starea în care nu judecăm, nu punem etichete, nu suntem obsedați de câștigul personal – viața noastră se poate schimba radical. Creăm lumea prin gândurile noastre. Dumnezeu a creat ființe perfecte, dar noi nu mai putem să vedem acest lucru, fiindcă între ceea ce există în realitate și ceea ce vedem se interpune gândul. Dacă este ceva de corectat, atunci acest ceva reprezintă erorile noastre de gândire. Așa stând lucrurile, atunci poate că nu ar trebui să ne mire foarte mult că dr. Len și-a vindecat pacienții, lucrând doar asupra lui însuși. Ce a făcut exact doctorul Len pentru a-și vindeca pacienții? Am repetat incontinuu: Îmi pare rău. Te rog, iartă-mă, a declarat senin dr. Len. Asta-i tot.

De aceea, nu trebuie decât să conștientizezi problema pe care o resimți la nivel fizic, emoțional, mental etc., apoi să începi să iți purifici gândirea care a atras-o, printr-un proces de căință și iertare. Te rog, iartă–mă că te-am făcut prizonierul gândurilor mele (și fiindcă, prin negativismul gândurilor mele, ți-am influențat în mod distructiv comportamentul). Așa este în creștinism: ruga trebuie precedată de căință și de cererea iertării. Asta este ceea ce poate face conștientul: să se căiască și să ceară iertare. Restul este treaba supraconștientului, el este armonizatorul, vindecătorul. Acest proces poate fi folosit în cele mai diverse situații: când suntem bolnavi, când cineva apropiat este bolnav, când ne confruntăm cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc. Dacă problema ține de sănătate, atunci putem spune corpului: Îmi pare rău că ți-am făcut rău prin gândurile mele negative. Te rog, iartă–mă. Și repetăm acest lucru cu sinceritate, până problema dispare. Dacă copilul are probleme la scoală, putem repeta mental: Îmi pare rău că ți-am creat aceste probleme prin gândurile mele. Te rog, iartă–mă. Este esențial ca trăirea să fie autentică, iar cererea de iertare să fie pe deplin sinceră. Consecința imediată este un sentiment de iubire, iar dr. Len și Morrnah Simeona declară că acesta este un semnal că vindecarea a început. Accesul la miracol, și implicit, la supraconștient nu este posibil, decât atunci când reîncepem să privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocenței, nu despre cultivarea infantilității. Problema adulților este că și-au pierdut inocența, dar și-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematică a asumării responsabilității. reinstaurând inocența – starea în care nu judecăm, nu punem etichete, nu suntem obsedați de câștigul personal – viața noastră se poate schimba radical: renunțăm la a ne complica viața inutil și ne redobândim bucuria de a trăi, devenim mai creativi, ne adaptăm mai suplu și mai eficient schimbărilor; iar calitatea relațiilor noastre se îmbunătățește semnificativ.

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu bolnavi în fază terminală și a descris experiențele și concluziile sale în două cărți devenite best-seller-uri. Una dintre ele se numește The Four Things that Matter Most (Cele patru lucruri, care contează cel mai mult) și se referă la cele mai frecvente declarații pe care bolnavii le fac celor apropiați pe patul de moarte. Acestea sunt: IARTĂ–MĂ, TE IERT, MULȚUMESC, TE IUBESC. Dr. Ira Bylock consideră că nu trebuie să ajungem pe patul de moarte pentru a folosi aceste declarații care, în opinia sa, au un potențial imens în a ne vindeca relațiile și în a ne transforma profund viața.