Albinele colectează rășini din muguri de copaci și plante, le amestecă cu ceară și enzime proprii și produc propolisul — o substanță cu care ung pereții stupului, astupă crăpăturile și sterilizează fagurele. Un stup de albine este mai steril decât majoritatea sălilor de operație — meritul este al propolisului.
Compoziție și compuși activi
Propolisul conține peste 300 de compuși identificați: flavonoide (crisina, kaempferolul, quercetina), acizi fenolici (acid cafeic, acid ferulic), terpene, vitamine și minerale. Compoziția variază în funcție de flora locală, dar proprietățile terapeutice sunt consistente.
Proprietăți demonstrate
Antibacterian: activ împotriva a peste 100 de specii bacteriene, inclusiv Staphylococcus aureus, Streptococcus, Helicobacter pylori și, important, unele tulpini rezistente la antibiotice. Mecanismul este diferit de cel al antibioticelor — bacteriile nu dezvoltă rezistență la propolis.
Antiviral: inhibă replicarea virusurilor gripale, herpetice și a altor virusuri respiratorii. Studii arată reducerea duratei gripei și a răcelilor.
Antifungic: eficient împotriva Candida albicans și a dermatofiților.
Antiinflamator și cicatrizant: accelerează vindecarea rănilor, reduce inflamația locală, stimulează regenerarea tisulară.
Imunostimulator: crește activitatea macrofagelor și a celulelor NK (natural killer).
Forme de utilizare
Tinctură de propolis (cea mai eficientă): 20-30 de picături în apă sau ceai, de 2-3 ori pe zi, la primele semne de răceală sau infecție. Preventiv, 10-15 picături dimineața.
Spray nazal și oral: pentru faringite, laringite, sinuzite — direct pe mucoase.
Aplicat topic: pe răni, ulcere, herpes labial, ciuperca piciorului — concentrație mai mare, aplicat de 2-3 ori pe zi.
Capsule: mai convenabile, dar mai puțin potente decât tinctura.
Atenție: persoanele alergice la produsele apicole pot reacționa și la propolis — testați cu o cantitate mică înainte de utilizare regulată.
